Ele sunt definite ca si caracteristici sau criterii, dar și ca aspecte și riscuri: astfel se încearcă să se ofere o definiție celor trei piloni ai sustenabilității: Mediu, Social și Guvernare, într-un acronim: "ESG"
ESG: criteriile care conduc investițiile durabile
Ele sunt definite ca si caracteristici sau criterii, dar și ca aspecte și riscuri: astfel se încearcă să se ofere o definiție celor trei piloni ai sustenabilității: Mediu, Social și Guvernare, sub acronimul "ESG".
În lumea finanțelor durabile și tradiționale, problemele ESG au început să iasă la iveală încă din 2018, inițial în tăcere, apoi cu o accelerare tot mai mare, definind o nouă modalitate de a privi economia și afacerile.
Dacă până acum câțiva ani, de fapt, afacerile și investițiile aferente erau privite doar în termeni de rentabilitate și risc, după criza financiară din 2008, aspectele legate de impactul afacerilor și măsurarea acestora au devenit din ce în ce mai centrale.
Un impact care se reflectă precis în rețelele ESG, corelând o multitudine de probleme, indicatori și reglementări, cu scopul de a face ca activitățile întreprinderilor mici și mijlocii, a corporațiilor și a lumii financiare să fie tot mai aliniate cu peisajul valorii durabile create.
Ce înseamnă ESG?
Pilonul E referitor la Mediu (Environment) este cel mai important fără nici o umbră de îndoială, având în vedere urgența problemei și obiectivele provocatoare definite de Acordurile de la Paris și stabilite de Agenda 2030 și 2050, și cărora instituțiile de sprijin, capitalul public și privat sunt mobilizate pentru a vira către o economie de tranziție.
Pentru a susține o asemenea cotitură decisivă pentru peisajul european și global, Uniunea Europeană, care își dorește să se poziționeze ca lider al schimbării, a elaborat cadrul normativ de mediu, începând cu prima legislație importantă, adică Taxonomia referitoare la Mediu, din care decurg ulterior alte legislații, și împreună cu aceasta apare cadrul în continuă evoluție al instrumentelor financiare specifice pentru a sprijini economia de tranziție durabilă, cum ar fi "creditele ipotecare verzi", împrumuturile legate de sustenabilitate, obligațiunile verzi și altele.
Angajamentul comun al tuturor actorilor implicați este de a reduce emisiile cu 55 la sută până în 2030 și de a atinge obiectivul neutralității climatice până în 2050. Pentru a face ca aceasta să se întâmple cu adevărat, există multiple inițiative în toate domeniile: de la construcții durabile, la transportul cu impact zero, la logistică, până în domeniul artei și divertismentului, pentru a face ca schimbarea către economia verde să devină din ce în ce mai concretă și conturată.
Dacă domeniul mediului este în prezent mai structurat și definit, al doilea pilon, S adică Social, este mult mai variat, mai ales datorită varietații problemelor abordate și componentei lor intangibile asociate, pentru care încă există puține definiții privind măsurarea. Să ne gândim la problemele sociale precum integrarea persoanelor defavorizate sau a migranților în structura socială a unui oraș, care trebuie să creeze servicii adaptate pentru a satisface nevoile unei populații în schimbare, mai degrabă decât problemele legate de sărăcie și de modul de a face teritorii independente și productive, care sunt în prezent mai critice, din punct de vedere al condițiilor economice și sociale.
Se poate spune că în domeniul social vom vedea rezultatele reale ale schimbării culturale în desfășurare, către o economie a sustenabilității, și aici atât instituțiile publice, cât și cele private pun în aplicare toate reglementările, metodologiile și instrumentele financiare pentru a sprijini aceast lucru.
Uniunea Europeană elaborează Taxonomia Socială, în prezent în formă de proiect pentru aprobare, care trebuie să fie considerată ca fiind complementară legislației introduse în februarie anul trecut referitoare la "Directiva de Diligență Sustenabilă Corporativă", unde ambele își propun să definească impactul activităților economice ale părților interesate asupra întregului lanț de aprovizionare, contribuind astfel la crearea de valoare partajată.
Cadru taxonomic al pilonului "S" se va baza pe trei macro-obiective: munca decentă, standardele adecvate de trai și bunăstarea consumatorilor și utilizatorilor fiecărui bun economic, și crearea de comunități sustenabile și incluzive.
Trecând la ultima literă, găsim elementele de Guvernare, care deși plasate în partea de jos a acronimului ESG, sunt considerate punctul central și de legătură al problemelor de sustenabilitate.
Acest lucru se datorează faptului că tocmai din guvernarea unei companii și a unei instituții este posibil să se construiască fundația pentru condiții de muncă, trai personal și social adecvate și că schimbarea poate fi imprimată cu respect pentru mediu și pentru structura economică și socială înconjurătoare.
Temele centrale în Guvernare și în prim-plan, pentru a susține schimbarea culturală durabilă, sunt politicile anticorupție, plata egală între bărbați și femei, prezența femeilor în consiliile de administrație ale companiilor, echilibrul între viața profesională și cea personală, mai degrabă decât schimbarea de generații în cadrul companiilor și firmelor financiare, care va trebui să se protejeze împotriva riscului de absență a leadershipului, care poate afecta negativ reputația de brand.
Este tocmai la nivelul guvernării când este stabilită strategia ESG, care este din ce în ce mai integrată în planurile strategice de creștere ale companiilor corporatiste și băncilor, dovedind astfel a fi nodul cheie pentru dezvoltarea proiectelor de afaceri care încorporează criteriile ESG în însăși misiunea corporativă.
Cum să fii conform cu ESG?
Filtrul ESG se dovedește a fi motorul inovației către tranziția durabilă, un cadru fără de care nu mai este posibil să se facă activități de investiții în economia reală și în finanțe, iar printre instrumentele create pentru a susține schimbarea culturală se numără platforma Synesgy.
Synesgy este o platformă digitală pentru evaluarea gradului de sustenabilitate al companiilor corporative și a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a sectorului financiar (bănci și asigurări), care permite măsurarea performanței în materie de sustenabilitate conform criteriilor ESG.
Platforma este rezultatul unei alianțe între CRIF SpA, Cribis Srl și o rețea globală de parteneri strategici, având ca obiectiv măsurarea, prin intermediul unui scor, a angajamentului companiilor, băncilor și companiilor de asigurări și facilitarea monitorizării, îmbunătățirii și raportării privind gradul de sustenabilitate ESG, responsabilitate și transparență a companiei mamă și a întregului lanț de aprovizionare.
Datorită unui chestionar care respectă cadrele și reglementările internaționale precum Agenda ONU 2030, cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, GRI și Taxonomia UE, Synesgy sprijină companiile mamă în procesul de analiză a performanței de sustenabilitate a lanțului lor de aprovizionare, eliberând la sfârșitul evaluării un certificat cu valabilitate anuală, pentru a comunica cea mai bună performanță ESG realizată.
